Cana mea verde-albastră
Ceai negru și cuprinderi albe de
mâini
„mâncate de hamuri“
Amazoane flamande călărind
deșerturi toride
în priviri
– universuri –
„eu pot vedea viitorul“
doar l-am pictat de atâtea ori
împreună,
Dar,
iubite, eu vreau
– Răsărind sângerări –
așa începe dimineața
– Roșu de Rothko –
pe trupuri, pe degete, pe suflet.
Și albastrul-martor
„să nu uităm de unde am plecat“
I.G.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu